Monumentul istoric, a cărei așezare istorică inițială este dificil de stabilit, se presupune a data din secolul XVIII, martor fiind pisania de pe ușa de la intrare unde apare gravat 1740 și atestă ctitor pe Ion Bașotă, membru al boierimii Bașotești, cei care au stăpânit zona în care se află astăzi așezarea Bălușeni. Fiind într-o stare avansată de degradare, s-au făcut demersuri ale Mitropoliei Moldovei în vederea salvării monumentului, arhitectul Gh. Bratiloveanu elaborând o documentație pentru reparații capitale autorizată în anul 1982. Cu toate acestea, lucrările executate de meșterii locali trenează și nu mai sunt finalizate în totalitate.
Starea actuală de degradare este una accentuată, lăcașul de cult necesitând lucrări substanțiale de restaurare. Lucrările de restaurare a bisericii propun: la pereți, elementele din bârne de lemn de stejar dispuse orizontal se vor înlocui, unde este cazul, cu piese realizate din aceeași esență de lemn, respectând forma și tehnica de cioplire inițială, rosturile dintre bârnele de lemn vor fi închise cu chit pentru lemn din materiale naturale; la nivelul șarpantei se va realiza revizuirea și repararea șarpantei cu elemente de lemn din acceași esență tare, tratate antiseptic și ignifugate, cu șindrilă tăiată drept dispusă pe trei rânduri.
În ceea ce privește spațiul interior, elementele constructive precum pardoseala, pereții și bolțile vor fi restaurate folosind materiale tradiționale pe baze naturale precum bârne de lemn sau dulapi de lemn, tencuieli pe bază de lut armată cu fibre organice.
