Clădirea, monument istoric realizat la sfârșitul secolului XIX, a făcut parte din ansamblul inițial al Abatorului Iași, acesta fiind compus din mai multe construcții cu funcțiuni diferite subordonate funcțiunii majore generale. Construcția și-a păstrat funcțiunea administrativă pe parcursul anilor; elementele constructive și de compartimentare nu prezentau degradări în momentul desfășurării lucrărilor de restaurare.
În ceea ce privește anvelopanta clădirii, starea de degradare accentuată a materialelor ce compun fațada și șarpanta au condus la propunerea unor soluții precum: desprăfuirea, spălarea cu jet de apă sub presiune în scopul îndepărtării zugrăvelii cărămizii de pe finisajul de cărămidă aparentă, refacerea zugrăvelilor în culoarea existentă alb cenușiu, tratarea decorației existente din cărămidă aparentă cu substanțe hidrofuge și, la nivelul șarpantei, reparații ale învelitorii acoperișului fără a se modifica forma, materialul sau textura acestuia, fiind îndepărtată rugina cu decapant pentru tablă, chituită cu cositor, grunduită și vopsită cu vopsea pentru metal cenușiu închis.
